D-l Proudhon are ghinionul de a fi ciudat de neînţeles în Europa. În Franţa, el trece drept un prost economist, pentru că este considerat acolo ca un bun filozof german. În Germania, dimpotrivă, trece drept un prost filozof, pentru că aici este considerat unul dintre economiştii francezi de frunte. În calitatea noastră de germani şi totodată de economişti, am vrut să protestăm împotriva acestei duble erori.
Cititorul va înţelege că, asumîndu-ne această sarcină ingrată, am fost adesea nevoiţi să lăsăm deoparte critica la adresa d-lui Proudhon, pentru a face critica filozofiei germane şi totodată a face mici incursiuni în economia politică.
Bruxelles, 15 iunie 1847
Karl Marx
Lucrarea d-lui Proudhon nu este un simplu tratat de economie politică, o carte obişnuită. Nu, ea este o biblie: „mistere“, „taine smulse din sînul domnului“, „revelaţii“, nimic nu-i lipseşte. Cum însă în zilele noastre se discută cu mai multă meticulozitate despre profeţi decît despre autorii profani, cititorul va trebui să se resemneze şi să parcurgă cu noi erudiţia aridă şi nebuloasă a „Genezei“, pentru a se înălţa apoi cu d-l Proudhon în regiunile eterice şi fecunde ale suprasocialismului (vezi Proudhon, „Philosophie de la misère“, prologue, p. III, ligne 20).