| Democraţie (gr.
                                       demos „popor“ şi  kratos
                                      „putere“), formă de guvernămīnt organizată pe temeiul principiului potrivit căruia puterea aparţine poporului. Democraţia are un caracter de
                                       clasă şi nu este altceva decīt o formă
                                       politică a dictaturii claselor dominante.
                                       Democraţie burgheză (capitalistă) - formă de
                                      guvernare care sprijină interesele burgheziei, ale capitaliştilor, a unei minorităţi a populaţiei; este de fapt o
                                       dictatură burgheză,
                                      cu limite istorice determinate, generate de interesele menţinerii
                                      capitalismului, ale apărării şi dezvoltării sistemului de exploatare şi asuprire a oamenilor, īmpiedică participarea lor reală şi deplină la viaţa politică
                                      şi īi supune diverselor forme de manipulare politică şi
                                       ideologică.
 Democraţie proletară (socialistă) - formă de guvernare care reprezintă interesele majorităţii populaţiei; echivalent al termenului de
                                      dictatură a
                                      proletariatului. Democraţia proletară nu este doar democraţie reprezentativă, este democraţie
                                      participatorie, directă. Prima formă de democraţie proletară a fost Comuna din Paris (26 martie - 30
                                      mai 1871).
 Reprezintă un tip superior de
                                      democraţie, īntr-o societate īn care se creează condiţiile obiective şi subiective ale
                                       egalităţii īntre oameni (īn domeniul politic şi social-economic, īn domeniul instrucţiei şi educaţiei, al culturii), posibilitatea pentru toţi membrii societăţii
                                      de a participa efectiv la viaţa
                                      socială, precum şi exercitarea reală a celor  mai  largi  drepturi  şi  libertăţi. 
                                      Democraţia socialistă cuprinde   atīt   libertăţile   politice:   libertatea cuvīntului, a presei, a mitingurilor şi adunărilor
                                      etc., dreptul de a alege şi a fi ales pe baza votului universal, egal şi secret, cīt şi drepturile sociale: dreptul la muncă, la odihnă, la īnvăţămīnt, la asigurarea materială
                                      īn caz de boală şi de pierdere a capacităţii de muncă
                                      etc. 
                                        
                                       
                                        
                                          
                                            |  |  
                            | 
                     
                      |   | "Democraţie pentru o minoritate infimă, democraţie pentru cei bogaţi, - iată democratismul societăţii capitaliste."   "Marx a sesizat admirabil această esenţă a democraţiei capitaliste, spunīnd atunci cīnd a analizat experienţa Comunei: cei asupriţi sīnt lăsaţi să hotărască o dată la cīţiva ani care anume din reprezentanţii clasei asupritoare īi va reprezenta şi īi va călca īn picioare īn parlament!"
                          (Lenin: Statul şi revoluţia) |  |  
                                            |  |   
                                        
                                       |