Friedrich Engels

Originea familiei, a proprietăţii private şi a statului

Prefaţă la prima ediţie din 1884

Capitolele care urmează constituie, în oarecare măsură, executarea unui mandat testamentar. Karl Marx[d] îşi propusese să expună rezultatele cercetărilor lui Morgani) legîndu-le de datele studiului materialist asupra istoriei făcut de el — într-o anumită măsură, aş putea spune, de noi — şi în felul acesta să explice în primul rînd întreaga lor însemnătate. Căci Morgan, în felul său, a descoperit din nou în America concepţia materialistă asupra istoriei, descoperită de Marx cu patruzeci de ani în urmă, şi, pe baza acestei concepţii, comparînd barbaria cu civilizaţia, a ajuns în punctele principale la aceleaşi rezultate ca şi Marx. Or, aşa cum economiştii de profesie din Germania ani de-a rîndul au copiat idei din „Capitalul“[d] cu tot atîta zel cu cîtă îndărătnicie l-au trecut sub tăcere, tot aşa au procedat exponenţii ştiinţei „preistorice“ din Anglia cu „Ancient Society“(1) a lui Morgan. Lucrarea mea nu poate suplini decît în mică măsură ceea ce nu a mai apucat să facă prietenul meu decedat. Dar, printre extrasele amănunţite făcute de el din lucrarea lui Morgan am găsit observaţii critice, pe care le voi reda aici ori de cîte ori va fi cazul.

Potrivit concepţiei materialiste, momentul hotărîtor în istorie este, în ultimă instanţă, producţia şi reproducţia vieţii nemijlocite. Dar, această producţie este şi ea de două feluri: pe de o parte, producerea mijloacelor de subzistenţă — alimente, îmbrăcăminte, locuinţă — şi a uneltelor necesare în acest scop; pe de altă parte, producerea omului însuşi, perpetuarea speciei. Rînduielile sociale în condiţiile cărora trăiesc oamenii dintr-o anumită epocă istorică şi dintr-o anumită ţară sînt determinate de ambele feluri de producţie: de treapta de dezvoltare pe care se află, pe de o parte, munca, iar pe de altă parte familia. Cu cît munca este mai puţin dezvoltată, cu cît cantitatea produselor ei şi deci şi avuţia societăţii este mai limitată, cu atît predomină în orînduirea socială legăturile de gintă[d]. Or, în cadrul acestei societăţi a cărei structură este bazată pe legături de gintă se dezvoltă, totuşi, din ce în ce mai mult productivitatea muncii şi, o dată cu ea, proprietatea privată şi schimbul, deosebirile de avere, posibilitatea de a folosi forţa de muncă străină şi, prin aceasta, baza contradicţiilor de clasă: noile elemente sociale, care de-a lungul unor generaţii întregi se străduiesc să adapteze vechea orînduire socială la noile condiţii, pînă cînd, în cele din urmă, incompatibilitatea lor duce la o răsturnare totală. Vechea societate bazată pe uniuni de gintă este sfărîmată ca urmare a ciocnirii dintre clasele sociale nou formate; locul ei îl ia o nouă societate, organizată în stat, ale cărei subunităţi nu mai sînt uniunile de gintă, ci uniunile teritoriale, o societate în care organizarea bazată pe familie este complet subordonată relaţiilor de proprietate şi în care, în prezent, se desfăşoară în voie contradicţiile de clasă şi lupta de clasă, care formează conţinutul întregii istorii scrise de pînă acum.

Marele merit al lui Morgan este de a fi descoperit şi restabilit, în linii generale, această bază preistorică a istoriei noastre scrise şi de a fi găsit în uniunile de gintă ale indienilor din America de Nord cheia pentru rezolvarea principalelor enigme, considerate pînă acum de nedezlegat, ale istoriei antice a grecilor, a romanilor şi a germanilor. Lucrarea sa este rodul unei munci îndelungate. Vreo patruzeci de ani a muncit el la acest material pînă cînd a devenit complet stăpîn pe el. De aceea, cartea sa este una dintre puţinele opere din zilele noastre care a făcut epocă.

În expunerea care urmează, cititorul va distinge, în genere, cu uşurinţă ceea ce îi aparţine lui Morgan şi ceea ce am adăugat eu. În capitolele istorice cu privire la Grecia şi la Roma nu m-am mărginit la datele furnizate de Morgan, ci am adăugat şi altele de care dispuneam. Capitolele cu privire la celţi şi la germani îmi aparţin, în cea mai mare parte, mie; referitor la aceştia, Morgan dispunea aproape numai de izvoare indirecte, iar referitor la germani — în afară de Taciti) — nu dispunea decît de falsificările liberale de proastă calitate ale domnului Freemani). Am prelucrat din nou toate consideraţiile economice, suficiente pentru scopul pe care şi l-a propus Morgan, dar absolut insuficiente pentru cel pe care mi l-am propus eu. În sfîrşit, este de la sine înţeles că îmi asum răspunderea pentru toate concluziile în cazurile cînd Morgan nu este citat în mod expres.

 

 

 


 

Scris în mai 1884

Publicat pentru prima oară în: Friedrich Engels. „Der Ursprung der Familie, des Privateigenthums und des Staats“, Hottingen—Zürich, 1884, p. III—IV

Se tipăreşte după K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 21, Bucureşti, Editura politică, 1965, p. 27—28

Nota red. Editurii Politice

 

 


 

(1). „Ancient Society, or Researches in the Lines of Human Progress from Savagery, through Barbarism to Civilization“. By Lewis H. Morgan. London, Macmillan and Co., 1877. Cartea a fost tipărită în America şi e foarte greu de găsit la Londra. Autorul ei a murit acum cîţiva ani. (Nota lui Engels )