|
|
|
Sadler
- membru al Consiliului General al Asociaţiei
Internaţionale a Muncitorilor (1871-1872).
-
I 490
|
|
|
Saint-Arnaud,
Armand-Jacques-Achille Leroy de
(1801-1854) - general francez, din 1852 mareşal
al Franţei, bonapartist; unul dintre
organizatorii loviturii de stat de la 2 decembrie
1851; ministru de război (1851-1854), în
1854 comandant suprem al armatei franceze în
Crimeea. - I 226
|
|
| Sainte-Beuve,
Pierre-Henri (1819-1855) -
fabricant şi proprietar funciar francez,
adept al liberului schimb, reprezentant al
partidului ordinii; în perioada celei de-a doua
Republici deputat în Adunarea constituantă
şi în cea legislativă. - I 272 |
|
|
Saint-Jean d'Angély - vezi
Regnault de
Saint-Jean d'Angély, Auguste-Michel-Etienne,
conte de.
|
|
| Saint-Just, Louis-Antoine-Léon de (1767-1794)
- militant de seamă al revoluţiei
burgheze franceze de la sfîrşitul secolului
al XVIII-lea, unul dintre conducătorii
iacobinilor. - I 208 |
|
| Saint-Priest, Emmanuel-Louis-Marie de
Guignard,
viconte de (1789-1881) - general şi diplomat
francez, legitimist, deputat în Adunarea
legislativă (1848-1851). - I 268 |
|
|
Saint-Simon, Claude-Henri de Rouvroy, conte de (1760-1825) - mare
socialist utopist francez. - I 39, 340, 410, 595; II 55, 104, 105, 107-108,
117, 439
|
|
| Saisset, Jean-Marie-Joseph-Théodore
(1810-1879) - amiral şi om politic francez,
monarhist; în timpul războiului
franco-prusian a condus apărarea forturilor
din partea de răsărit a Parisului;
comandant al Gărzii naţionale de la
Paris (20-25 martie 1871); a încercat, fără
succes, să unească forţele reacţionare
din Paris în vederea înfrîngerii revoluţiei
proletare din 18 martie; deputat în Adunarea
naţională din 1871. - I 462 |
|
| Sallandrouze de Lamornais, Charles-Jean
(1808-1857) - industriaş francez, deputat
în Adunarea constituantă (1848-4849); a
sprijinit lovitura de stat de la 2 decembrie 1851
a lui Ludovic Bonaparte. - I 280 |
|
|
Salt, Sir Titus (1803-1876) - fabricant englez.
- I 539
|
|
|
|
| Salvandy,
Narcisse-Achille, conte de
(1795-1856) - scriitor şi om de stat francez,
orléanist, ministru al instrucţiunii
publice (1837-1839 şi 1845- 1848). - I 268 |
|
|
Salvianus din Marsilia (aprox. 390-484) -
scriitor creştin, episcop al Marsiliei,
autorul lucrării „De gubernatione
dei“. - II 280, 282 |
|
| Sankey, Ira David (1840-1908) - predicator
evanghelist american. - II 96 |
|
|
|
| Sax, Emil (1845-1927) - economist burghez
austriac. - I 416, 527-543, 547-550 |
|
| Say, Jean-Baptiste (1767-1832) - economist
burghez francez, a sistematizat şi
vulgarizat opera lui Adam Smith; întemeietorul
teoriei vulgar-economice a factorilor de producţie,
în care prezenta pămîntul, capitalul şi
munca ca surse de sine stătătoare pentru
rentă, profit şi salariu. - I 208 |
|
|
Schapper, Karl (1812-1870) - unul dintre conducătorii
Ligii celor drepţi şi ai Asociaţiei
culturale a muncitorilor germani din Londra;
membru al Organului central al Ligii comuniştilor,
a luat parte la revoluţia din 1848-1849; în
februarie-mai 1849 preşedintele Uniunii
muncitorilor din Köln; în 1850, după
sciziunea din Liga comuniştilor, a condus împreună
cu Willich fracţiunea sectară ostilă
lui Marx; în 1856 s-a apropiat din nou de Marx;
în 1865 membru al Consiliului General al Asociaţiei
Internaţionale a muncitorilor. - II 315, 316,
321, 325, 327, 329, 330, 425 |
|
| Schaper, von - unul dintre reprezentanţii
birocraţiei reacţionare prusiene,
prefect la Trier (1837-1842), rezident al
Provinciei renane (1842-1845). - I 313
|
|
| Scheele, Karl Wilhelm (1742-1786) - chimist
suedez, a descris proprietăţile
oxigenului. - I 418, 419 |
|
| Scheffer - a făcut parte din Garda naţională
franceză, comunard. - I 464 |
|
| Scherzer, Andreas (1807-1879) - croitor,
membru al comunităţii de la Paris a
Ligii comuniştilor; după scindarea
Ligii a aderat la fracţiunea sectară
Willich-Schapper; unul dintre inculpaţii în
procesul aşa-numitului complot franco-german
din februarie 1852 de la Paris; mai tîrziu a
emigrat în Anglia; unul dintre conducătorii
Asociaţiei culturale a muncitorilor germani
de la Londra; editorul ziarului „Die Neue
Zeit“ şi colaborator la ziarul „Das
Volk“. - II 425 |
|
|
|
| Schlöffel,
Gustav Adolf (aprox. 1828-1849) -
student şi ziarist revoluţionar; a
luat parte la revoluţia din 1848-1849 din
Germania şi Ungaria; a căzut în luptă.
- II 308
|
|
| Schinderhannes - vezi
Bückler, Johann. |
|
| Schmidt, Conrad (1863-1932) - social-democrat
german, a corespondat cu Engels; ulterior
revizionist şi neokantian. - II 457, 459,
462, 464 |
|
| Schmutz - membru al Consiliului
General al
Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor
(1870-1871). - I 438, 446 |
|
| Schoemann, Georg Friedrich (1793-1879) -
istoric şi filolog german, autor al unor
lucrări de istorie a Greciei antice. - II
204, 240 |
|
| Scholl - muncitor din Lyon; adept al lui
Bakunin. - II 444 |
|
| Schorlemmer, Carl (1834-1892) -
chimist
german, adept al materialismului dialectic,
profesor la Manchester; membru al Partidului
social-democrat din Germania; prieten al lui Marx
şi Engels. - I 418 |
|
| Schramm,
Jean-Paul-Adam, conte de (1789-1884) -
general şi om politic francez, bonapartist,
ministru de război (1850-1851). - I 253 |
|
| Schramm, Karl August - social-democrat
german, reformist, unul dintre redactorii publicaţiei
„Jahrbuch fur Sozialwissenschaft und
Socialpolitik“; a criticat marxismul; în
deceniul al 9-lea s-a retras din partid. - 450,
456 |
|
| Schramm, Rudolf (1813-1882) - asesor la
Krefeld, publicist, democrat mic-burghez; în 1848
deputat în Adunarea naţională (aripa
de stînga), preşedintele clubului democrat
din Berlin; ulterior adept al lui Bismarck. - II
428 |
|
|
Schulze-Delitzsch,
Franz Harmann (1808-1883) - economist
mic-burghez şi om politic german; a militat
pentru unificarea Germaniei sub hegemonia Prusiei;
unul dintre întemeietorii Uniunii naţionale;
din deceniul al 7-lea unul dintre conducătorii
partidului progresist; a încercat să abată
muncitorii de la lupta revoluţionară
prin organizarea de societăţi
cooperatiste. - I 397, 543, 571; II 309,
430
|
|
| Schurz, Karl (1829-1906) - publicist, democrat
mic-burghez; în 1849 a luat parte la insurecţia
din Baden-Palatinat; a emigrat în Elveţia
şi de acolo în S.U.A.; a luat parte la războiul
civil de partea statelor din Nord; a avut un rol
de frunte în partidul republican; ulterior - om
de stat, ministru de interne (1877-1881). - II
328 |
|
| Schweitzer, Johann Baptist von (1834-1875) -
avocat din Frankfurt pe Main; redactor-şef al
publicaţiei „Social-Demokrat“
(1864-1867); preşedinte al Uniunii generale
a muncitorilor germani (1867-1871), lassallean;
a susţinut politica lui Bismarck de unificare
„de sus“ a Germaniei, sub hegemonia Prusiei;
a încercat să împiedice pe muncitorii
germani să adere la Asociaţia Internaţională
a Muncitorilor; a luptat împotriva Partidului
muncitoresc social-democrat; în 1872, după
descoperirea legăturilor sale cu guvernul
prusian, a fost exclus din Uniunea generală a
muncitorilor germani. - I 342-349; II 428,
430-431, 438, 442, 450 |
|
|
Scott, sir
Walter (1771-1832) - romancier
englez, născut în Scoţia, creatorul
romanului istoric vest-european. - II 265 |
|
| Sébastiani,
Horace-Français-Bastien, conte
(1772-1851) - om de stat şi diplomat francez,
mareşal al Franţei, ministru de externe
(1830-1832), ambasador la Londra (1835-1840). -
I 131 |
|
|
Secchi, Angelo (1818-1878) - astronom italian, director al Observatorului
astronomic din Roman, cunoscut pentru cercetările sale astronomice; iezuit. -
II 59, 63, 64
|
|
|
Ségur d'Aguesseau,
Raymond-Joseph-Paul, conte
de (1803-1889) - avocat şi om politic
francez, a aderat pe rînd la toate partidele care
se aflau la putere; reprezentant al partidului
ordinii în Adunarea Legislativă. - I 187
|
|
| Senior, Nassau William (1790-1864) - economist
vulgar englez, unul dintre „purtătorii de
cuvînt oficiali ai economiei burgheze“
(Marx); apologet al capitalismului, s-a ridicat împotriva
reducerii zilei de muncă. - I 332, 355, 356 |
|
| Serraillier, Auguste (n. 1840) - lucrător
la calapoade; membru al Consiliului General al
Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor (1869-1872), secretar-corespondent
pentru Belgia (1870) şi pentru Franţa
(1871-1872); în septembrie 1870, după căderea
celui de-al doilea imperiu, a fost trimis la
Paris ca împuternicit al Consiliului General;
membru al Comunei din Paris; în 1871 delegat la
Conferinţa de la Londra şi în 1872 la
Congresul de la Haga ale Asociaţiei Internaţionale
a Muncitorilor; în 1873 membru al Consiliului
federal britanic; tovarăş de luptă
al lui Marx. - I 437, 446, 490 |
|
| Servet(o), Miguel (1511-1553) - medic spaniol din epoca Renaşterii,
a făcut descoperiri importante in domeniul circulaţiei sîngelui. - II
52
|
|
|
|
| Shakespeare, William (1564-1616) - mare
scriitor englez. - I 251 |
|
| Shaftesbury, Anthony Ashley
Cooper, conte de
(1671-1713) - filozof moralist englez,
reprezentant de seamă al deismului; om
politic, whig. - II 93 |
|
| Shepherd, Joseph - membru al Consiliului
General al Asociaţiei internaţionale a
Muncitorilor (1869-1870). - I 437, 447 |
|
| Sickingen, Franz von (1481-1523) - cavaler
german, a aderat la Reformă; conducătorul
răscoalei cavalerilor din 1522-1523. - II
90 |
|
|
Sieber, Nikolai Ivanovici (1844-1888) -
economist rus, unul dintre primii popularizatori
ai lucrărilor lui Marx în Rusia, fără
să înţeleagă totuşi el însuşi
dialectica materialistă şi esenţa
revoluţionară a marxismului. - I 402
|
|
| Simon, Jules (1814-1896) - om de stat francez,
filozof idealist, republican burghez moderat;
deputat în Adunarea constituantă
(1848-1849), ministru al instrucţiunii în
guvernul apărării naţionale şi
în guvernul Thiers (1870-1873), deputat în
Adunarea
naţională din 1871, unul dintre iniţiatorii
luptei împotriva Comunei; prim-ministru
(1876-1877). - I 457 |
|
| Sismondi, Jean-Charles-Léonard Simonde de
(1773-1842) - economist şi istoric elveţian;
a criticat capitalismul „de pe poziţii
mic-burgheze“ (Lenin) şi a idealizat
mica producţie; reprezentant de seamă
al romantismului economic. - 35, 204, 395, 407 |
|
| Skaldin (pseudonimul lui
Elenev, Fiodor Pavlovici) (1828-1902) - scriitor şi
publicist rus, reprezentant al liberalismului
burghez din deceniul al 7-lea; autorul lucrării
„V Zaholusti i v stoliţe“. - II 46 |
|
|
Smith, Adam (1723-1790) - economist englez,
unul dintre reprezentanţii marcanţi ai
economiei clasice burgheze. - I 326, 366, 373,
395; II 416, 470 |
|
| Smith, Edward (aprox. 1818-1874) - medic
englez, consilier şi împuternicit al
Consiliului secret pentru cercetarea situaţiei
alimentare în districtele muncitoreşti. -
I 328 |
|
| Soetbeer, Georg Adolph (1814-1892) - economist
şi statistician burghez. - II 463 |
|
| Solon (aprox. 638-558 î.e.n.) -
celebru
legiuitor atenian; în 594 î.e.n. sub presiunea
maselor populare, a impus o serie de legi îndreptate
împotriva aristocraţiei gentilice. - II
237, 244, 248, 249, 260, 302, 475 |
|
|
Sonnenschein, Swan - editor englez; a tipărit
în 1892 prima ediţie engleză a lucrării
lui Engels „Dezvoltarea socialismului de la
utopie la ştiinţă“. - II 376
|
|
|
Sorge, Friedrch Adolf (1828-1906) - militant de
seamă al mişcării muncitoreşti
americane şi internaţionale; în 1849 a
luat parte la insurecţia din Baden-Palatinat;
membru al Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor, organizatorul secţiilor
americane; în 1872 delegat la Congresul de la
Haga; membru al Consiliului General din New York
şi secretar general al acestuia
(1872-1874); prieten şi tovarăş de
luptă al lui Marx şi Engels. - II 449 |
|
| Soulouque, Faustin (aprox. 1782-1867) - preşedinte
al republicii Haiti (1847-1849); în 1849 s-a
proclamat împărat, luîndu-şi numele de
Faustin I (1849-1859). - I 144, 181, 185, 294 |
|
|
|
|
|
| Starkenburg, Heinz - social-democrat german,
colaborator la revista „Die Neue Zeit“; a
corespondat cu Engels. - II 475, 476, 477, 478 |
|
| Steffen, Wilhelm - fost ofiţer prusian,
martor al apărării în procesul comuniştilor
de la Köln din 1852; în 1853 a emigrat în
Anglia, apoi în S.U.A.; în deceniul al 6-lea a
întreţinut legături de prietenie cu
Marx şi Engels. - II 425 |
|
| Stein, Julius (1813-1883) - profesor titular la
Breslau, publicist democrat, în 1848 deputat în
Adunarea naţională prusiană
(aripa de stînga); în deceniul al 6-lea unul
dintre redactorii lui „Neue Oder-Zeitung“;
din 1862 redactorul lui „Breslauer
Zeitung“. - II 309 |
|
|
Stein, Lorenz von (1815-1890) - istoric
şi economist german; hegelian, profesor de
filozofie şi de drept public la
Universitatea din Kiel. - I 318
|
|
| Stepney, Cowell William Frederick (1820-1872) -
membru al Ligii pentru reformă, membru al
Consiliului General al Asociaţiei Internaţionale
a Muncitorilor (1866-1872) şi casier al
Consiliului (1868-1870), în 1868 delegat la
Congresul de la Bruxelles, în 1869 la Congresul
de la Basel şi în 1871 la Conferinţa de
la Londra ale Asociaţiei Internaţionale
a Muncitorilor; în 1872 membru al Consiliului
federal britanic. - I 437, 446, 490 |
|
| Stieber, Wilhelm (1818-1882) - consilier de
poliţie prusian, şef al poliţiei
politice din Prusia (1850-1860); martor principal
şi unul dintre organizatorii procesului
comuniştilor de la Köln din 1852; în timpul
războiului franco-prusian, şeful poliţiei
militare, precum şi al spionajului şi
contraspionajului german din Franţa.
- I 552;
II 314, 323
|
|
|
Stirner, Max (pseudonimul lui Johann Caspar
Schmidt) (1806-1856) - filozof şi scriitor
german, tînăr hegelian, unul dintre
ideologii individualismului burghez şi ai
anarhismului. - II 340, 341, 357
|
|
| Stoll - în 1870 membru al Consiliului
General al Asociaţiei Internaţionale a
Muncitorilor. - I 437, 446 |
|
|
Strauss, David Friedrich (1808-1874) - filozof
şi publicist german, tînăr hegelian,
autorul cărţii „Das Leben Jesu“; după
1866 naţional-liberal. - II 340, 341, 357 |
|
| Strousberg,
Bethel Henry (1823-1884) - om de
afaceri german; a fost în fruntea unui consorţiu
de căi ferate; în 1873 a dat faliment; lui
i-a fost concesionată în 1868 de către
guvernul român, la insistenţele lui Carol
I de Hohenzollern, construirea unei reţele de
căi ferate în România; această
concesiune, care a costat statul român cu
27.450.000 de lei aur mai mult decît oferta altui
concern, a provocat, mai ales după falimentul
lui Strousberg, un mare scandal politic; în
1878 Germania a condiţionat recunoaşterea
independenţei României de răscumpărarea
obligaţiunilor concernului condus de
Strousberg,
ceea ce clasele dominante au acceptat stîrnind
indignarea maselor. - I 551; II 454
|
|
|
Strutt, Edward, mai tîrziu baron Belper
(1801-1880) - om politic liberal englez,
cancelarul ducatului Lancaster (1852-1854), membru
al parlamentului. - I 539
|
|
| Struve, Piotr Berngardovici (1870-1944) -
economist şi publicist rus burghez, în
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea
reprezentant proeminent al „marxismului
legal“, la începutul secolului al XX-lea a
rupt definitiv cu marxismul şi cu
social-democraţia şi a trecut în tabăra
liberalilor; după Marea Revoluţie
Socialistă din Octombrie duşman înverşunat
al Puterii sovietice, ulterior albgardist; a emigrat
din U.R.S.S. - II 473 |
|
| Stuart - dinastie de regi; a domnit în Scoţia
(1371-1714) şi în Anglia (1603-1649 şi
1660-1674). - II 93 |
|
| Stumm-Halberg, Karl
Ferdinand, baron de
(1836-1901) - mare industriaş german,
conservator; duşman înverşunat al mişcării
muncitoreşti. - II 408 |
|
| Sue, Eugène (1804-1857) - scriitor francez,
autor de romane sentimentale mic-burgheze pe
teme sociale; în 1848-1849 deputat în Adunarea
legislativă. - I 182, 193, 195, 246 |
|
|
|
| Sulla, Lucius Cornelius (138-78 î.e.n.) -
comandant de oşti şi om de stat roman;
consul (88 î.e.n.), dictator (82-79 î.e.n.). - I
455, 484 |
|
| Susane, Louis (1810-1876) - general francez, a
condus timp de mai mulţi ani direcţia
artileriei din Ministerul de Război; a scris
cîteva lucrări cu privire la istoria armatei
franceze. - 450 |
|
